Trecca

Am mers în goană pentru că apoi era teatrul, deci drept la primele feluri. Două mâncăruri clasice: carbonara și amatriciana. Eh, bine.

Ţineam să o încerc pentru că toată lumea spune că este unul dintre cele mai romane locuri din Roma. Se rezervă de pe site, dar noi am ajuns devreme la 20 și în doi ne-au găzduit fără probleme.

Să începem cu carbonara că sincer mă aşteptam la mai mult. Prea sărată. Guancialul era foarte slab, deci când îl muşti e practic sare pură. Și nu totul era bun, unele bucăţi aveau aproape gust de rânced. Crocantele? Bah, la întâmplare. Unele bucăţi da, altele nu. Crema de ou era prea densă, aproape pastă. Insomma, departe de carbonara pe care te aştepţi dintr-un loc ca acesta.

Amatriciana mai bine, dar și aici. Roșia e bună, curată. Doar că de guancial am văzut puţin, de pecorino și mai puţin, și porţia nu era generoasă pentru preţ.

Serviciul la romana, ăla da. Dar prea apatic pentru gusturile mele. E bine stilul simplu, dar aici erau pur și simplu puţin atenţi.

Păcat să avem graba pentru că meniul avea lucruri interesante. Poate celelalte feluri sunt mai bune și ar fi salvat seara. Deocamdată, bazându-mă pe aceste două feluri care sunt ceea ce contează, rămân dezamăgit. 17 euro pe cap doar pentru un prim, și nici măcar captivant.