Taverna Cestia

Eram la Taverna Cestia, practic lipită de piramidă. Localul are o terasă frumoasă, înăuntru două săli cu aer de tavernă adevărată, nu-i rău ca ambianță.

Să începem cu ce-i mai bun: artizanul alla giudia. Mare, crocant cum trebuie, gustos. Ăla era perfect. Supplì și floare de dovleac în schimb... umplutura bună, floarea și abundentă, doar că friturile era cam slabă. Supplì-ul avea orezul prea al dente, dar bine, mozzarella se întindea și ragù-ul era acolo.

Ajungem la primele care sunt punctul dureros. Carbonara cu un guancial pe care nici nu-i știu dacă era guancial sau guancetă, tăiat în șibii, dur, deloc crocant. Sărat. Crema aproape lichidă, foarte puțin pecorino, rezultat? Insiipidă dacă nu prindeai bucata de carne. De piper nici urmă. Amatriciana același guancial (sfârșit), roșie puțin fiartă cu încă o bucată de pelat întreagă înăuntru. Că roșia era bună ei, nu acidă, dar în fine nu era chiar o amatriciana.

Tiramisul mi-a salvat seara. Trei săvoiardi imbibați cu o cremă făcută în momentul perfect deasupra, dulce și amăr bine echilibrate. Nicio parte crocantă, dar mie îmi convine așa.

Prețuri la 12 euro primele, în medie pentru Roma, considerând zona merge. Problema e că cu acel nume și acea locație te aștepți la ceva mai mult, mai ales la clasicii romani.